Dieta vegetariană şi vegană pentru detoxifiere

Dieta vegetariană şi vegană este foarte bună pentru detoxifiere! Mai ales după o perioadă în care ai consumat diverse grăsimi, sau alimente în exces.
Pe lângă postul religios, în ultimii ani prinde teren şi la noi modul de alimentaţie vegetarian şi vegan. Eliminând alimentele de origine animală se reduce aportul de toxine accumulate, precum şi hormonii de origine animală din alimentaţie.

Vegetalele au un pH mai ridicat, sunt alcaline şi pot contracara aciditatea excesivă dată de stress, diverse boli, efort fizic. De asemenea, conţinutul de enzime este păstrat intact în produsele vegetale crude. Acest lucru ajută în unele cazuri la detoxifiere şi la o echilibrare metabolică. Dieta de detoxifiere vegetariană nu doar curaţă organismul, dar ne poate ajuta şi să scăpam de kilogramele în plus.
Dietele vegetariene sau vegane sunt folosite şi ca diete de „detoxifiere” pentru perioade scurte sau medii de timp. Aici includem şi postul religios. Trebuie ţinut cont de faptul că, atunci când nu există o diversitate suficientă de alimente, pot apărea diverse probleme. Pentru unii apar probleme de metabolism sau hormonale. Pentru alţii pot apărea şi probleme psihice cauzate de lipsa unor nutrienţi esenţiali.

Cea mai frecventă problemă într-o dietă vegană este aportul de proteine.

Proteinele sunt un material esenţial de construcţie a masei musculare, dar au şi un important aport energetic. Corpul nostru are nevoie de componente pentru construcţia de proteine proprii, aminoacizi. Aceşti aminoacizi sunt obţinuţi în mod direct, din proteinele alimentare. Proteine produse de plante şi animale.
Proteinele din plante nu oferă metabolismului uman diversitatea şi proporţiile ideale de aminoacizi. De aceea alimentele de origine vegetală trebuie combinate pentru a aduce un aport cât mai apropiat de necesităţile noastre. Poţi mânca însă aceste surse la mese sau în zile diferite. Nu trebuie neaparat combinate la aceeaşi masă. Ca surse de energie avem grăsimile şi carbohidraţii.
Cele mai multe diete vegetariene ţinute după ureche, au o cantitate uriaşă de zahar, făinoase şi amidon. La fel şi în cazul alimentelor „de post”. De asemenea şi o cantiate prea mică de grăsimi esenţiali sănatoşi. Corpul nostru are nevoie şi de grăsimile esenţiale şi chiar de anumite tipuri de grăsimi. Grăsimile pot ajuta foarte mult metabolismul şi uşura munca ficatului. Carbohidraţii procesaţi sunt asociaţi în ultimii ani din ce în ce mai strâns cu: obezitatea, bolile cardiovasculare, sindromul metabolic, etc. Inclusiv cerealele pentru micul dejun sau pastele integrale pot duce la obezitate.

Principalele grupe de alimente folosite într-o dietă vegetariană

Nuci, alune, caju, nuci braziliene, alune de pădure, migdale, alune macadamia, diferite seminţe. Conţin cantităţi mari de grăsimi, fibre, vitamine liposolubile. Arahidele nu intră în această categorie şi este de preferat să le evităm. Nucile se consumă ca atare, crude sau înmuiate în apă.

Seminţele (cânepă, in, chia, dovleac, mac). Conţin cantităţi mari de grăsimi, în special omega 3 de origine vegetală, proteine, fibre. Pot fi măcinate, încolţite, consumate ca atare sau incluse în salate.

Leguminoasle (năut, linte, mazăre, fasole). Conţin carbohidraţi şi fibre. Leguminoasele sunt unele dintre cele mai bogate alimente în substanţe nutritive. Multe dintre cele mai gustoase reţete vegetariene contin leguminoase. Se recomandă înmuierea în apă şi fierberea.

Cereale şi pseudocereale

Cereale (porumb, orez, grâu, ovăz, secară, orz) şi pseudocerealele ( hriscă, mei, quinoa, amaranth, teff). Conţin cantităţi mai mici de proteine dar mai mari de carbohidraţi decât nucile şi leguminoasele. Se recomandă consumul de cereale cu bobul cât mai mic. Astfel încât aportul de proteine, vitamine, minerale să fie cât mai mare faţă de cel de carbohidraţi (calorii). Anumite cereale pot fi consumate încolţite. Sunt de evitat cele bogate în gluten (grâul în special), orezul alb, cerealele procesate (fulgi de cereale).

Rădacinoase, frunze, tulpini, inflorescente. Rădăcinoasele (morcov, ţelina, sfeclă, cartofi, cartofi dulci, napi, ghimbir, ridichii, gulii, usturoi, ceapa). Conţin carbohidraţi şi fibre, vitamine, minerale şi o gamă întreagă de substanţe benefice pentru sănătate. Au avantajul că pot fi păstrate în condiţii naturale, fără procesare şi consumate în sezonul rece. Pot fi mâncate ca atare, sub formă de suc proaspăt sau incluse în salate, supe-creme, murate.

Frunzele, tulpinile, florile plantelor (broccoli, conopidă, spanac, salate, varză, pătrunjel etc.). Aduc un aport mare de fibre şi fitonutrienţi. Fiecare în parte are beneficiile sale şi modul de preparare optim. Multe suplimente nutritive de ultimă generaţie sunt extracte standardizate din această categorie de alimente. Murăturile obţinute prin fermentaţie lactică sunt utile pentru aportul de probiotice. Ele păstrează bine şi vitaminele, deci în sezonul rece sunt de mare ajutor.

Fructe

Fructele de pădure, fructele care aparţin zonei temperate, pepeni, citrice, fructe tropicale. Conţin apă, carbohidraţi şi cantităţi mici de vitamine şi minerale. Sunt de preferat fructele de pădure sau fructele de dimensiuni mici.  Acestea aduc puţine calorii dar o cantitate mare de vitamine, minerale, fitonutrienţi. Se recomandă ca fructele să se mănânce proaspete, în sezon. Atenţie la fructele uscate, contin zahăr şi conservanţi. Dovleacul este un fruct care poate fi consumat sub formă de supă sau copt.

Ciuperci proaspete (nedeshidratate). Conţin cantităţi relativ mici de proteine sau carbohidraţi. Sunt cunoscute pentru vitamine, minerale, diverşi nutrienţi care stimulează imunitatea. Pot fi consumate ca atare (crude), fierte sau uscate, inclusiv sub formă de extracte în suplimente nutritive.

Alge, vlăstări, germeni (alge marine, spirulina, clorela, kelp). Conţin cantităţi foarte mari de protein şi acizii graşi esenţiali. Algele conţin şi o serie de alte vitamine mai puţin sau deloc prezente în plante. Pot conţine chiar şi omega 3 sau vitamina B12. Mineralele conţinute sunt în funcţie de mediul de cultură. Germinarea poate fi o soluţie pentru obţinerea de vitamine şi enzime în sezonul rece. Perioadă în care cele mai multe alimente sunt preparate termic.

Condimente şi ierburi aromatice. Se folosesc în cantităţi mici pentru a îmbunătăţi gustul, aspectul, digestibilitatea. Multe au valoare terapeutică mare. Conţin substanţe apropiate ca efect de diverse medicamente, antioxidanţi, enzime, vitamine, minerale.